Curtea Constituțională a României continuă să amâne o decizie explozivă, într-un dosar care vizează direct privilegiile magistraților și care ar putea atrage sancțiuni serioase din partea Uniunii Europene. Pentru a patra oară consecutiv, CCR a decis să nu se pronunțe asupra legii care limitează pensiile speciale ale magistraților, stabilind un nou termen: 11 februarie.
Legea contestată prevede eliminarea pensiilor speciale în forma actuală și plafonarea acestora la maximum 70% din ultimul salariu net, alături de creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și impunerea unei vechimi minime de 35 de ani în sistem. De luni bune, însă, Curtea Constituțională a blocat aplicarea acestor modificări, într-un context tensionat în care România riscă penalizări financiare din partea UE pentru nerespectarea angajamentelor asumate.
Decizia putea fi luată încă din 16 ianuarie, dată la care toți cei nouă judecători ai CCR erau prezenți, însă deliberările nu au fost finalizate. Potrivit instituției, motivul noii amânări îl reprezintă documente depuse pe 15 ianuarie, inclusiv o „expertiză contabilă extrajudiciară pro causa”, care ar necesita o analiză aprofundată înainte de pronunțarea unei hotărâri definitive.
Criticii susțin însă că explicațiile oficiale nu fac decât să mascheze o realitate incomodă: Curtea Constituțională ar evita să ia o decizie care să-i afecteze direct pe magistrați, inclusiv pe cei din interiorul sistemului. Mai ales în contextul în care CCR este aceeași instituție care a anulat alegerile din 2024, orice nouă amânare alimentează suspiciunile privind lipsa de imparțialitate și protejarea „colegilor de breaslă”.
Noua lege a pensiilor magistraților, anunțată la finalul anului 2025, a stârnit deja reacții dure în sistemul de justiție: proteste, greve și blocaje care au dus inclusiv la prescrierea unor dosare. Toate acestea, într-o perioadă în care justiția română se află sub lupa instituțiilor europene, inclusiv a Parchetului European.
În comunicatul oficial, CCR invocă temeiuri legale clare pentru amânare, menționând articole din Legea nr. 303/2022 și Legea nr. 47/1992, precum și necesitatea unei „mai bune studieri” a documentelor depuse. Cu toate acestea, lipsa unei decizii ferme, după patru termene consecutive ratate, ridică întrebări serioase despre voința reală a Curții de a permite reformarea sistemului de pensii speciale.
