Lovitură dură pentru economia României: aproape jumătate de miliard de euro s-au evaporat din fondurile europene, după ce statul nu a reușit să îndeplinească la timp reformele asumate. Ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, a confirmat oficial pierderea a 458,7 milioane de euro, bani care ar fi trebuit să susțină modernizarea economiei.
Decizia vine după ce Comisia Europeană a constatat că mai multe jaloane esențiale din Planul Național de Redresare și Reziliență nu au fost respectate. Problemele majore au apărut în zone-cheie precum guvernanța companiilor de stat și sectorul energetic — domenii considerate vitale pentru reformarea economiei.
Situația este cu atât mai gravă cu cât România avea obligația să finalizeze aceste reforme încă din momentul depunerii cererii de plată, în decembrie 2023. În mai 2025, fondurile au fost suspendate parțial, iar deși autoritățile au încercat să repare situația, patru jaloane critice au rămas neîndeplinite, ducând la pierderea definitivă a banilor.
Recuperări pe jumătate, pierderi pe termen lung
Există totuși și o parte mai puțin sumbră: România a reușit să recupereze aproximativ 350,7 milioane de euro din suma blocată inițial. Potrivit ministrului, aceste fonduri au fost deblocate în urma unor progrese pe reforma pensiilor speciale și în reorganizarea unor structuri administrative.
Cu toate acestea, bilanțul rămâne negativ. Pierderea de aproape 460 de milioane de euro este considerată un eșec major al capacității administrative a statului și ridică semne serioase de întrebare privind gestionarea viitoarelor fonduri europene.
Economia, sub presiune în cel mai prost moment
Lovitura vine într-un context deja fragil: România se confruntă cu o recesiune tehnică, iar fondurile europene reprezintă una dintre puținele surse stabile de finanțare pentru investiții majore. Fără acești bani, proiecte importante de infrastructură, digitalizare sau energie riscă să fie întârziate sau chiar abandonate.
Analiștii avertizează că impactul nu este doar financiar, ci și de imagine. Credibilitatea României în fața partenerilor europeni este afectată, iar viitoarele cereri de plată ar putea fi analizate mult mai strict.
Nota de plată ajunge la români
În final, costurile nu rămân doar pe hârtie. Banii pierduți vor trebui compensați din bugetul național, ceea ce înseamnă presiune suplimentară pe finanțele publice și, indirect, pe contribuabili. Proiectele promise se amână, iar dezvoltarea încetinește.
