Un proiect de lege cu impact major asupra administrației publice și buzunarelor românilor a fost pus marți seara în transparență decizională de Ministerul Dezvoltării. Documentul anunță măsuri drastice de reducere a cheltuielilor bugetare, estimate la peste 5,7 miliarde de lei anual în perioada 2027–2030.
Statul vrea bani mai mulți și cheltuieli mai mici. La nivel local, primăriile vor avea mână liberă să lărgească baza de impozitare pentru clădiri, terenuri și mașini, inclusiv pentru construcțiile ridicate ilegal. Mai mult, clădirile fără autorizație vor fi supraimpozitate cu 100% timp de cinci ani, o măsură care riscă să stârnească valuri de nemulțumire.
Pe lista schimbărilor apar și liste publice cu „bunii platnici”, dar și cu datornicii, în încercarea de a forța conformarea fiscală. La nivel central, dispar unele scutiri fiscale considerate nesustenabile, iar statul va putea cesiona creanțele fiscale către firme specializate pentru recuperarea rapidă a datoriilor.
Mii de posturi dispar
Cea mai dură parte a proiectului vizează aparatul administrativ:
– 6.102 posturi de consilieri personali vor fi desființate
– Instituțiile prefectului pierd 25% din personal
– Primăriile și UAT-urile vor avea cu 30% mai puțini angajați
– Poliția locală va fi redusă în funcție de numărul de locuitori
În plus, cheltuielile de personal din administrația centrală vor scădea cu 10% în 2026, fără reducerea salariilor de bază, dar prin tăieri de posturi, sporuri mai mici și reorganizări.
Funcționari „la două joburi” și control sporit
Proiectul mai prevede rotația obligatorie a funcțiilor sensibile, evaluări pe competențe, dar și posibilitatea ca funcționarii publici să lucreze part-time în două instituții diferite. Totodată, statul va extinde executarea silită inclusiv asupra unor indemnizații sociale și va interconecta bazele de date fiscale.
Putere mai mare pentru autoritățile locale
Primăriile vor primi atribuții sporite, inclusiv control asupra jocurilor de noroc, taxe locale suplimentare și acces la noul Fond de Regenerare Locală, alimentat cu până la 5% din veniturile locale.
