În timp ce scena politică fierbe după plecarea miniștrilor PSD, premierul Ilie Bolojan pare decis să transforme criza într-o oportunitate și să forțeze trei reforme majore care pot zgudui din temelii sistemul public. Potrivit informațiilor publicate de G4Media, șeful Guvernului vrea să acționeze rapid, profitând de absența social-democraților din Executiv.
Mesajul transmis chiar de premier este unul fără echivoc: Guvernul poate funcționa „mai bine decât cu frâna de mână trasă”. Iar primele măsuri pregătite confirmă această strategie ofensivă.
Primul front deschis este piața energiei, unde Bolojan vrea să lovească direct în companiile acuzate că au blocat artificial dezvoltarea sistemului. Mecanismul este unul controversat: firme care au obținut avize de racordare le-au blocat sau le-au tranzacționat, împiedicând investițiile reale și contribuind la creșterea prețurilor.
Premierul propune acum sancțiuni dure – inclusiv pierderi financiare semnificative pentru cei care nu folosesc aceste avize – cu scopul declarat de a debloca piața și de a reduce costurile energiei cu până la 20%. În acest context, numele unor oameni de afaceri conectați la rețele vechi de influență, inclusiv cercuri asociate cu Sorin Ovidiu Vîntu, reapare în discuțiile din culise.
Al doilea proiect fierbinte este noua lege a salarizării bugetarilor, un jalon crucial din PNRR, întârziat deja de mai multe guverne. Miza este uriașă: România riscă să piardă aproximativ 770 de milioane de euro dacă legea nu este adoptată la timp.
Problema? Varianta actuală ar aduce costuri suplimentare de miliarde de lei anual, ceea ce pune presiune pe un buget deja tensionat. Bolojan vrea să rescrie regulile astfel încât sistemul să devină mai echilibrat și sustenabil, chiar dacă asta ar putea genera nemulțumiri în rândul bugetarilor.
Al treilea front vizează un subiect extrem de sensibil: pensiile din sistemul de apărare și ordine publică. Premierul intenționează să crească vârsta de pensionare, în condițiile în care, în prezent, unii angajați ies la pensie chiar și la 48 de ani.
Planul este unul nuanțat: nu toți vor fi tratați la fel. Funcțiile mai puțin solicitante ar putea merge până la 65 de ani, în timp ce pentru structurile operative s-ar păstra mecanisme speciale. Reforma ar urma să fie trimisă în Parlament sub formă de proiect de lege.
În spatele acestor mișcări se află și o schimbare de ritm în Guvern. Fără miniștrii PSD, blocajele birocratice ar fi dispărut, iar avizele necesare pentru proiecte ar putea fi obținute mult mai rapid. Ministere-cheie sunt acum controlate de PNL și USR, ceea ce oferă Executivului o coerență mai mare în decizie.
Totuși, riscurile sunt uriașe. Oricare dintre aceste reforme poate declanșa reacții dure – de la proteste sociale până la o posibilă moțiune de cenzură. Într-un moment politic fragil, fiecare decizie devine o miză majoră.
