Pe 15 ianuarie, România îmbracă haine de sărbătoare culturală. Ziua Culturii Naționale, stabilită prin lege la 7 decembrie 2010, nu este doar o dată din calendar, ci un omagiu adus celui care a devenit simbolul absolut al spiritului românesc: Mihai Eminescu. Data nu este întâmplătoare — este ziua în care, în 1850, la Botoșani, se năștea poetul național al românilor.
De atunci, în fiecare an, pe 15 ianuarie, bibliotecile, școlile, teatrele și instituțiile culturale din întreaga țară organizează manifestări dedicate culturii și, mai ales, memoriei lui Eminescu.
Eminescu – geniul care a ars prea repede
Poet, prozator, dramaturg și jurnalist, Mihai Eminescu este considerat de critica literară cea mai importantă voce poetică din literatura română. Cu o educație filosofică solidă și o minte influențată de Platon, Kant, Hegel sau Schopenhauer, Eminescu a transformat poezia românească într-o operă universală.
A debutat la doar 16 ani, a studiat la Viena, a fost activ în societatea „Junimea” și a lucrat ca redactor la ziarul „Timpul”. Deși a trăit doar 39 de ani, a lăsat în urmă o moștenire colosală: poezii, proză, piese de teatru și articole de o forță rar întâlnită.
Manuscrisele sale — 46 de volume cu aproximativ 14.000 de file — au fost donate Academiei Române de Titu Maiorescu. În 1948, Eminescu a devenit, post-mortem, membru al Academiei Române.
„Luceafărul”, poemul care a făcut istorie
Eminescu este autorul celui mai lung poem de dragoste din lume, „Luceafărul”, considerat capodopera poeziei românești. Scris pe parcursul a mai multor ani și publicat în 1883, poemul a fost omologat în 2009 de Academia Recordurilor Mondiale drept cel mai lung poem de dragoste.
Nu există român care să nu fi învățat la școală măcar câteva versuri din Eminescu și nici îndrăgostit care să nu fi recitat, măcar o dată, o poezie a sa.
Eminescu, prezent peste tot în România
Școli, licee, străzi și busturi îi poartă numele în aproape toate orașele țării. La Alba Iulia, Școala Generală Nr. 7 „Mihai Eminescu” și bustul de pe Aleea Scriitorilor stau mărturie respectului față de poet. Legătura sa cu zona este strânsă, fiind marcată de șederea la Blaj, unde a intrat în contact cu elita intelectuală a Transilvaniei.
Un simbol care nu moare
Mihai Eminescu a murit la 15 iunie 1889, la București, însă spiritul său continuă să trăiască. Pe 15 ianuarie, România nu celebrează doar cultura, ci își amintește de omul care a transformat limba română în poezie eternă. Eminescu nu este doar un nume din manuale — este conștiința unei națiuni.
