O amplă anchetă a procurorilor DIICOT scoate la lumină una dintre cele mai mari fraude din ultimii ani care ar fi vizat sistemul public de pensii din România. Miercuri, cincisprezece iulie, anchetatorii au descins în zeci de locații din București și din mai multe județe, într-un dosar care vizează obținerea ilegală a pensiilor și majorarea acestora prin documente false.
În total, au fost efectuate treizeci de percheziții domiciliare în București și în județele Ilfov, Teleorman, Constanța, Giurgiu, Ialomița, Călărași și Galați. Descinderile au avut loc la locuințele unor persoane fizice, la sediile unor firme și la o instituție publică, despre care surse citate de Agerpres susțin că ar fi Casa de Pensii București.
Dosarul instrumentat de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism vizează infracțiuni extrem de grave, printre care constituirea unui grup infracțional organizat, fals informatic, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și acces neautorizat la informații care nu sunt destinate publicității.
Cum funcționa mecanismul
Potrivit procurorilor, gruparea ar fi acționat încă din anul două mii optsprezece și ar fi pus la punct un mecanism complex prin care introducea în bazele de date ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală declarații fiscale D112 cu informații false privind raporturile de muncă ale unor persoane.
Aceste documente atestau, în mod fictiv, existența unor contracte de muncă și a contribuțiilor sociale aferente, deși beneficiarii nu lucraseră niciodată pentru firmele sau asociațiile respective. Ulterior, informațiile ajungeau în evidențele Caselor de Pensii și erau folosite pentru acordarea pensiilor sau pentru majorarea cuantumului acestora.
Anchetatorii susțin că schema era susținută prin intermediul unor firme-fantomă și asociații fără activitate reală. În unele cazuri erau folosite inclusiv datele unor persoane vulnerabile sau cu probleme financiare pentru a crea aparența unor angajări inexistente.
Peste 860 de persoane ar fi beneficiat de vechime falsă
Ancheta arată că, pe parcursul a cinci ani, gruparea ar fi generat în mod fictiv vechime în muncă pentru peste opt sute șaizeci de persoane. Dintre acestea, peste o sută șaptezeci ar fi folosit documentele false pentru a obține pensionarea sau recalcularea pensiei în condiții avantajoase.
Potrivit DIICOT, unele persoane nu ar fi avut dreptul la pensie fără aceste perioade de activitate inventate, iar altele ar fi încasat sume mai mari decât cele cuvenite.
Pentru obținerea vechimii fictive, beneficiarii ar fi plătit între cincisprezece mii și cincizeci de mii de lei, în funcție de situație.
Prejudiciu de șapte milioane de lei
Prejudiciul estimat până la sfârșitul anului două mii douăzeci și patru se ridică la aproximativ șapte milioane de lei, însă procurorii avertizează că suma este în continuă creștere, pe măsură ce ancheta avansează și sunt identificate noi persoane implicate.
Funcționari publici, printre suspecți
Din datele anchetei reiese că nucleul grupării era format din șapte persoane, dintre care doi sunt funcționari publici. Procurorii susțin că gruparea funcționa fără un lider unic, membrii colaborând în mod egal pentru identificarea firmelor folosite în schemă, recrutarea beneficiarilor și introducerea datelor false în sistemele informatice.
Alți treisprezece suspecți ar fi avut roluri de sprijin, ocupându-se de identificarea persoanelor interesate, întocmirea documentelor și colectarea banilor.
