Scandal de proporții în sectorul energetic, după declarațiile tăioase făcute de Ilie Bolojan, care aruncă în aer modul în care unele dintre cele mai importante companii din domeniu și-ar fi gestionat activitatea în ultimii ani. Ținta principală: Hidroelectrica, dar și Transelectrica, implicată în acordarea avizelor de racordare.
Potrivit lui Bolojan, în loc să profite de contextul favorabil pentru a moderniza sistemul energetic, Hidroelectrica ar fi ales calea mai simplă: profituri consistente, obținute „din inerție”. „Apa curge oricum de la deal la vale”, a punctat acesta, sugerând că producția de energie hidro a fost exploatată fără eforturi reale de dezvoltare.
Mai grav, oficialul susține că lipsa investițiilor în sisteme de stocare ar fi costat scump România. Dacă ar fi fost montate baterii în apropierea barajelor, energia produsă în exces în timpul zilei ar fi putut fi stocată și folosită seara, când cererea este mai mare. Rezultatul? Prețuri la energie mai mici chiar și cu 20–30% pentru populație și profituri mai mari pentru companie.
În schimb, spune Bolojan, conducerea ar fi preferat să încaseze bonusuri de performanță consistente, între 150.000 și 180.000 de euro anual, pe lângă salariile deja ridicate. Declarația alimentează suspiciunile privind un sistem în care câștigurile personale au fost prioritizate în detrimentul investițiilor strategice.
Dar acuzațiile nu se opresc aici. Situația avizelor tehnice de racordare (ATR) eliberate de Transelectrica ridică semne și mai mari de întrebare. Bolojan vorbește despre un mecanism suspect, în care cererile oficiale sunt refuzate, doar pentru ca ulterior să apară „oferte” neoficiale, contra cost, pentru aceleași zone.
„Nu cred în proiecte geniale apărute peste noapte, fără complicități”, a spus acesta, sugerând existența unor rețele de interese puternice, cu ramificații „transpolitice și transinstituționale”. Miza? Sume uriașe de bani generate de tranzacțiile zilnice de pe piața de energie.
Declarațiile vin într-un moment sensibil pentru piața energetică din România, unde prețurile ridicate și volatilitatea au pus presiune pe consumatori și pe economie. Dacă acuzațiile se confirmă, vorbim despre un sistem care ar fi putut fi optimizat pentru beneficii reale, dar care, în schimb, ar fi fost exploatat pentru câștiguri rapide.
