Cutremur politic la vârful puterii: miniștrii PSD au plecat din Guvernul condus de Ilie Bolojan, dar adevărata întrebare abia acum începe să apese scena publică – cine rămâne, de fapt, în spatele cortinei?
Deși șase miniștri social-democrați, vicepremierul și secretarul general al Guvernului și-au anunțat plecarea, grosul aparatului administrativ controlat de partidul condus de Sorin Grindeanu rămâne, cel puțin pentru moment, bine ancorat în funcții-cheie. Potrivit informațiilor apărute în HotNews, aproape 90% dintre oamenii numiți de PSD în Guvern și în teritoriu nu au făcut niciun pas înapoi.
Mai concret, 49 de secretari de stat și subsecretari de stat din ministere sunt în continuare în funcții, la care se adaugă 21 de prefecți. În total, 70 de poziții strategice rămân ocupate de oameni susținuți de PSD, chiar și după retragerea oficială de la guvernare.
Situația creează o imagine paradoxală: la vârf se pleacă, dar în eșalonul doi se rezistă. Iar această „ieșire pe jumătate” alimentează acuzații dure din partea adversarilor politici.
Planul real pare însă mult mai calculat. Surse politice susțin că aceste demisii în lanț vor veni doar dacă PSD decide să meargă până la capăt și să depună o moțiune de cenzură în Parlament. Practic, partidul ar ține în șah Guvernul, păstrând oamenii în funcții până în momentul unui atac decisiv.
Fostul vicepremier Marian Neacșu a confirmat indirect strategia, sugerând că retragerea completă va coincide cu momentul moțiunii. Până atunci, însă, administrația rămâne populată masiv de oameni numiți politic de PSD.
De cealaltă parte, premierul Bolojan nu a trecut încă la fapte, dar a transmis mesaje tot mai ferme. El a sugerat că cei care critică Guvernul, dar rămân în funcții, ar trebui fie să plece singuri, fie să fie înlocuiți. O declarație care lasă deschis scenariul unor demiteri în perioada următoare.
Tensiunile au explodat și în spațiul public. Din partea PNL, Dan Motreanu a acuzat PSD de „duplicitate politică”, subliniind contradicția dintre demisiile de la vârf și menținerea oamenilor în funcții-cheie.
În culise, miza este uriașă. Funcțiile de secretari de stat și prefecți nu sunt doar poziții administrative, ci pârghii de putere care pot influența decizii, resurse și controlul instituțional. Renunțarea la ele nu este doar o chestiune de imagine, ci una strategică.
