Un document exploziv consultat de Știrile ProTV scoate la iveală detalii incendiare despre noua lege a salarizării bugetarilor, care urmează să intre în consultare publică în doar câteva zile. Deși proiectul ar putea suferi modificări până la forma finală, cifrele deja vehiculate stârnesc controverse majore și aprind spiritele în toate colțurile sistemului public.
Potrivit grilei propuse, salariile vor fi calculate pe baza unor coeficienți raportați la salariul minim brut, care ar urma să ajungă la 4.325 lei începând din iulie. De aici pornește o adevărată piramidă a veniturilor, în fruntea căreia se află funcțiile de top din stat.
Președintele României ar urma să încaseze un salariu brut de aproximativ 34.600 lei, corespunzător unui coeficient maxim de 8,00. La mică distanță se află liderii Parlamentului și premierul, fiecare cu venituri de peste 30.000 lei brut. Miniștrii, secretarii de stat și alți demnitari completează lista privilegiată, cu salarii care depășesc frecvent 20.000 lei.
În administrația locală, lucrurile devin la fel de interesante. Primarul general al Capitalei ar ajunge la peste 25.000 lei brut, în timp ce edilii din orașele mici ar coborî sub 19.000 lei. Diferențele sunt evidente, dar mai temperate decât în trecut.
Educația vine cu surprize: rectorii universităților pot ajunge la aproape 24.000 lei, în timp ce profesorii universitari variază puternic în funcție de experiență. La polul opus, profesorii debutanți din preuniversitar pornesc de la sub 8.000 lei, iar personalul auxiliar abia trece de 4.900 lei în unele cazuri.
Nici sistemul sanitar sau justiția nu scapă de această „radiografie” salarială. Managerii de spitale pot câștiga peste 23.000 lei, iar judecătorii de la instanța supremă ajung aproape de 26.000 lei. În schimb, magistrații stagiari rămân la puțin peste 13.000 lei.
În armată și structurile de ordine publică, vârful piramidei include șefi de stat major și directori de servicii, cu salarii de peste 21.000 lei, în timp ce gradele inferioare coboară spre 8.000–10.000 lei.
Dar adevărata bombă este alta: Guvernul vrea să reducă drastic diferențele salariale din sistem. Dacă în prezent raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu este de 1 la 12, noua lege îl limitează la 1 la 8. O mișcare care promite echitate, dar care ar putea genera nemulțumiri în rândul celor aflați în vârful ierarhiei.
Reforma vine pe fondul presiunilor asumate de România prin PNRR și al unei realități economice dure: aproape o treime din veniturile statului merge deja către salariile bugetarilor. În acest context, autoritățile încearcă să „taie din exces” și să aducă mai multă ordine într-un sistem considerat de mulți scăpat de sub control.
Cu salarii înghețate în ultimii ani și cu o creștere de 40% a anvelopei salariale între 2022 și 2024, noua lege se anunță a fi una dintre cele mai tensionate reforme din ultimul deceniu.
