Un val de demisii zguduie învățământul preuniversitar. Nu mai puțin de 367 de cadre didactice au renunțat la posturi în perioada septembrie–decembrie 2025, potrivit unui răspuns oficial transmis de Ministerul Educației la o interpelare parlamentară. Cifrele ridică semne de întrebare serioase despre stabilitatea sistemului chiar la începutul anului școlar 2025–2026.
Datele, colectate de inspectoratele școlare județene și de Inspectoratul Școlar al Municipiului București, arată că majoritatea celor care au plecat erau angajați pe perioadă determinată sau pe durata viabilității postului. Mai exact, 253 dintre demisionari aveau contracte temporare, iar 114 erau cadre didactice titulare sau debutante.
Interpelare în Parlament: efectele „Legii Bolojan”, sub lupă
Subiectul a ajuns în Parlament după ce deputatul AUR, Cristina-Emanuela Dascălu, a cerut explicații privind impactul așa-numitei „Legi Bolojan” asupra profesorilor. Parlamentarul a solicitat date clare despre câți dascăli au acceptat reducerea normei de predare și câți au ales să plece din sistem în actualul an școlar.
Răspunsul ministerului confirmă că fenomenul nu este unul izolat și scoate la iveală o realitate îngrijorătoare: în prezent, 56 de cadre didactice funcționează cu normă incompletă. Dintre acestea, 45 sunt profesori titulari sau debutanți, iar 11 sunt angajați pe durata viabilității postului.
Reducerea normei, decizie personală cu efecte directe în buzunar
Potrivit procedurii de încadrare pentru anul școlar 2025–2026, profesorii pot opta, din proprie inițiativă, să reducă numărul de ore predate. Însă decizia vine cu un cost clar: diminuarea proporțională a salariului și a vechimii în muncă.
Concret, cadrele didactice care aleg să nu desfășoare o parte din orele aferente activităților de predare–învățare–evaluare suportă tăieri salariale și pierderi la capitolul vechime. Măsura este prevăzută în metodologia-cadru și în procedura aprobată de minister.
Cum se stabilesc posturile în școli
Ministerul subliniază că organizarea catedrelor și a posturilor se face în baza planurilor-cadru de învățământ și a legislației privind formarea claselor. Planurile de școlarizare sunt propuse de unitățile de învățământ și aprobate de consiliile de administrație ale inspectoratelor școlare.
Totodată, oferta de curriculum la decizia școlii nu poate depăși numărul maxim de ore săptămânale stabilit prin planurile-cadru aprobate prin ordin al ministrului.
Sistemul, între demisii și norme reduse
Cele aproape 400 de demisii în doar patru luni ridică semne de întrebare privind atractivitatea și stabilitatea carierei didactice. În condițiile în care o parte dintre profesori aleg să își reducă norma, iar alții părăsesc complet sistemul, presiunea asupra școlilor și asupra cadrelor rămase ar putea crește semnificativ în perioada următoare.
