Una dintre cele mai vechi și simbolice sărbători ale primăverii în tradiția populară românească este perioada cuprinsă între 1 și 9 martie, cunoscută drept „Zilele Babelor” sau „Zilele Babei Dochia”. Aceste zile marchează trecerea de la iarnă la anotimpul renașterii și sunt asociate cu schimbările bruște de temperatură specifice începutului de martie.
Potrivit credinței populare, fiecare persoană își alege o zi dintre primele nouă ale lunii martie, iar vremea din acea zi prevestește cum îi va merge pe parcursul anului. Dacă ziua este însorită și caldă, se spune că anul va fi bun și luminos. Dacă este frig, înnorat sau capricios, tradiția sugerează un an cu încercări.
Originea acestor zile este legată de legenda Babei Dochia, personaj central al mitologiei românești. Tradiția povestește că Dochia avea un fiu care s-a căsătorit fără voia ei, iar nora nu era pe placul bătrânei. Pentru a o pune la încercare, Baba Dochia i-a dat fetei un ghem de lână neagră și i-a poruncit să-l albească la râu. Disperată că nu reușea, fata a fost ajutată de Iisus Hristos, care i-a dăruit o floare și a învățat-o cum să spele lâna. Astfel, lâna s-a albit, iar din sângele de pe degetele fetei s-ar fi născut simbolul șnurului alb-roșu al mărțișorului.
Văzând floarea adusă de noră, Baba Dochia a crezut că a sosit primăvara și a plecat cu oile la munte, purtând nouă cojoace. Pe măsură ce vremea părea să se încălzească, și-a lepădat rând pe rând cojoacele. În cea de-a noua zi însă, frigul s-a întors brusc, iar Dochia a înghețat împreună cu turma sa. Legenda spune că s-au transformat în stane de piatră, pe care tradiția le leagă de formațiuni stâncoase din Munții Ceahlău și Munții Bucegi.
Etnografii consideră că mitul Babei Dochia simbolizează anul vechi care se stinge pentru a face loc unui nou ciclu al naturii. În calendarul roman antic, anul începea la 1 martie, iar moartea simbolică a Dochiei, pe 9 martie, marchează hotarul dintre frig și căldură, dintre iarnă și primăvară.
Tradiția spune că fiecare om are propria „babă”. Aceasta poate fi aleasă la întâmplare între 1 și 9 martie sau calculată în funcție de ziua de naștere. Dacă data este formată din două cifre, acestea se adună pentru a obține ziua din martie corespunzătoare. De exemplu, cineva născut pe 23 va avea baba pe 5 martie.
Astfel, „Zilele Babelor” nu sunt doar o tradiție meteorologică populară, ci și o poveste despre răbdare, transformare și renaștere, păstrată de secole în cultura românească.
