Tensiune maximă la Curtea Constituțională a României, unde cei nouă judecători discută proiectul de lege al Guvernului condus de Ilie Bolojan privind creșterea vârstei de pensionare și reducerea pensiilor magistraților. Legea, blocată din decembrie pe masa CCR, ar putea primi astăzi o decizie crucială.
Ședința, programată inițial pentru ora 11:00, a fost amânată pentru 11:30. Toți cei nouă judecători sunt prezenți, aceasta fiind a șasea dezbatere pe tema pensiilor magistraților – un subiect care a provocat deja amânări repetate și controverse aprinse.
În plină dezbatere, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a transmis un mesaj public pe Facebook: „Sper că astăzi vom avea o decizie definitivă la Curtea Constituțională a României în subiectul pensiilor speciale. Asumarea unei decizii clare este necesară, pentru că românii asta așteaptă de la instituțiile fundamentale ale statului.”
Se ajunge la CJUE?
Unul dintre scenariile discutate este sesizarea Curtea de Justiție a Uniunii Europene, la solicitarea Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța supremă, condusă de judecătoarea Lia Savonea, a cerut ca reforma să fie analizată prin prisma dreptului european, invocând posibile încălcări ale principiilor proporționalității, egalității și securității juridice.
Dacă CCR va decide sesizarea CJUE, procedura ar putea dura până la doi ani, perioadă în care legea nu ar putea intra în vigoare. Un precedent există – cazul „Coman-Hamilton” – însă în alte situații similare, CCR a respins cererile de sesizare ca inadmisibile.
Miza financiară uriașă
Adoptarea legii este un jalon în PNRR, iar Guvernul susține că de decizia CCR depinde deblocarea a 231 de milioane de euro. Ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a afirmat recent că România „cel mai probabil” a pierdut deja suma, după amânările succesive.
Ce schimbă legea
Proiectul prevede:
-
creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani până în 2042;
-
reducerea cuantumului pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net;
-
calcularea pensiei la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni;
-
penalizări de 2% pe an pentru pensionarea anticipată înainte de 65 de ani.
În prezent, pensia de serviciu a magistraților este de 80% din ultimul salariu brut.
Blocaje și acuzații
Legea a fost deja amânată de cinci ori. În decembrie, patru judecători propuși de PSD au părăsit sala, invocând probleme de procedură. Ulterior, CCR a motivat noi amânări prin necesitatea analizării documentelor suplimentare depuse de ICCJ.
Instanța supremă susține că legea „încalcă brutal independența justiției” și creează discriminări față de alte categorii cu pensii de serviciu. Guvernul, în schimb, afirmă că reforma este necesară pentru echitate și pentru respectarea angajamentelor europene.
Decizia de astăzi ar putea închide una dintre cele mai tensionate dispute instituționale din ultimele luni sau, dimpotrivă, ar putea trimite România într-o nouă etapă de incertitudine juridică și politică.
