Anul școlar 2025–2026 aduce transformări majore în sistemul de învățământ preuniversitar din România. Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 141/2025 – cunoscută deja în spațiul public sub denumirea „Legea Bolojan” – cadrele didactice, elevii și părinții vor resimți efectele unui pachet legislativ considerat deopotrivă reformator și controversat.
Una dintre cele mai importante modificări vizează norma didactică a profesorilor din învățământul primar. Începând din septembrie, învățătorii și profesorii pentru învățământul primar vor avea în norma obligatorie două ore săptămânale de pregătire remedială, destinate elevilor care întâmpină dificultăți de învățare sau au nevoie de sprijin suplimentar în vederea evaluărilor naționale. Aceste ore suplimentare cresc norma didactică de la 18 la 20 de ore pe săptămână, însă nu sunt însoțite de nicio compensare salarială, fapt ce a stârnit deja reacții de nemulțumire din partea sindicatelor din educație.
Potrivit legii, măsura este temporară, aplicabilă între anii școlari 2025–2026 și 2029–2030. Profesorii cu grad didactic I și vechime de peste 25 de ani pot beneficia de o reducere a normei cu până la două ore, fără pierderi salariale, dacă desfășoară activități de mentorat sau sunt recunoscuți pentru performanțe educaționale.
Pe lângă modificările aduse normei didactice, Legea 141/2025 restructurează radical organizarea instituțională a învățământului de stat. Unitățile de învățământ cu sub 500 de elevi vor fi comasate, iar conducerea acestora va fi restructurată. Circa 900 de directori riscă să își piardă funcțiile și să revină la catedră, fără plata suplimentară aferentă posturilor de conducere.
Se modifică și condițiile minime pentru ca o școală să poată funcționa cu personalitate juridică. Astfel, o unitate trebuie să aibă cel puțin 500 de elevi (sau preșcolari și elevi combinați), 250 de preșcolari, 300 de elevi în cazul învățământului postliceal sau minimum 50 de elevi în cazul școlilor speciale. Măsura urmărește eficientizarea administrativă, dar ridică semne de întrebare în mediul rural, unde multe școli riscă să fie absorbite sau închise.
La nivelul claselor, se introduc noi limite de efectiv. Clasele din învățământul primar trebuie să aibă între 12 și 24 de elevi, cele de gimnaziu între 12 și 28, iar cele liceale între 16 și 30 de elevi. Se permite existența claselor simultane doar în zone izolate sau în comunități cu populație minoritară, iar în cazuri excepționale, se pot face abateri de 2–4 elevi față de limitele standard.
Transportul elevilor este extins și clarificat: statul va deconta costurile pentru toți elevii care învață în altă localitate, inclusiv pentru cei din învățământul special și vocațional. Decontarea se va face direct către transportatori, prin inspectoratele școlare, o modificare ce urmărește fluidizarea procesului de rambursare și încurajarea frecventării școlii în mediile izolate.
O altă modificare de impact este recalcularea plății cu ora, care va fi raportată la 160 de ore lucrate pe lună, nu la 72, cum era anterior. Această ajustare duce la reduceri substanțiale ale veniturilor profesorilor care predau suplimentar, afectând în special cadrele didactice tinere sau cele care completează norma în mai multe unități de învățământ.
În paralel, se introduce o primă de instalare echivalentă cu un salariu minim brut, neimpozabilă, pentru cadrele didactice care se titularizează în zone defavorizate. Aceștia vor avea obligația de a rămâne cel puțin cinci ani în respectiva unitate de învățământ.
În ceea ce privește bursele școlare, legea aduce tăieri semnificative. Începând cu 1 august 2025, fondul de burse pentru studenți va fi redus cu 40%, iar bursele de excelență vor fi eliminate. Se vor acorda burse de merit, sociale și tehnologice, inclusiv pentru elevii din școlile private fără taxe. Mamele minore care continuă studiile vor primi o bursă socială de 700 de lei lunar.
Pentru studenți, bursele vor fi plafonate la 10% din salariul minim net pe lună, acordate doar celor care urmează cursuri de zi, pe locuri bugetate.
Legea mai prevede și o valorificare a cadrelor didactice cu experiență, care pot beneficia de degrevări de normă și implicare prioritară în proiecte educaționale, mentorat și cluburi STEM.
Toate metodologiile de aplicare a noilor prevederi trebuie elaborate de Ministerul Educației până la 9 august 2025. Anumite articole ale Legii 198/2023 sunt prorogate până în anul școlar 2026–2027.
Măsurile aduse de Legea Bolojan sunt prezentate de inițiatori drept un efort de modernizare, standardizare și eficientizare a sistemului de educație, dar sunt intens contestate de sindicate, cadre didactice și o parte a societății civile, care vorbesc despre lipsa consultării reale, muncă suplimentară neplătită și vulnerabilizarea elevilor din medii defavorizate.
Ce este sigur: din toamnă, școala românească nu va mai arăta la fel.
