Curtea Constituțională a României (CCR) a decis că parlamentarii nu mai sunt obligați să includă în declarațiile de avere bunurile și veniturile soților sau copiilor aflați în întreținere. Hotărârea vine în urma declarării ca neconstituțional a articolului 3, alineatul 2 din Legea privind declarațiile de avere și de interese.
Articolul declarat neconstituțional prevedea că:
„Declarațiile de avere se întocmesc pe propria răspundere și cuprind drepturile și obligațiile declarantului, ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere, potrivit anexei nr. 1.”
Totodată, CCR a invalidat și articolul care reglementa publicarea online a declarațiilor de avere și interese. Mai exact, articolul 12, alineatul 6 din aceeași lege, care obliga Agenția Națională de Integritate să publice aceste declarații pe site-ul propriu, cu anumite date anonimizate, a fost considerat neconstituțional. Decizia este definitivă și obligatorie.
Potrivit deciziei CCR, „declarațiile de avere și declarațiile de interese se mențin pe pagina de internet a Agenției pe toată durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestuia și se arhivează potrivit legii” — prevedere care, odată cu hotărârea Curții, își pierde aplicabilitatea.
Decizia Curții a fost întâmpinată cu critici dure din partea societății civile. Șase organizații neguvernamentale au făcut apel la CCR să respecte principiile statului de drept și să mențină un cadru legal transparent privind averile și interesele aleșilor. ONG-urile atrag atenția că toate standardele internaționale în materie de integritate publică susțin obligativitatea și transparența declarațiilor de avere, nu reducerea lor.
„Această decizie riscă să diminueze semnificativ capacitatea publicului de a monitoriza conflictele de interese și acumularea nejustificată de avere în rândul demnitarilor,” au transmis organizațiile, citate de G4 Media.
Decizia CCR ridică multiple semne de întrebare privind angajamentul statului român față de transparență și lupta împotriva corupției. Eliminarea obligației de a declara averile membrilor de familie ar putea deschide calea pentru ascunderea bunurilor sub diverse forme legale, scăpând astfel de ochiul public și de responsabilitatea legală.
În plus, imposibilitatea publicării declarațiilor pe site-ul Agenției Naționale de Integritate înseamnă o reducere drastică a accesului public la informațiile de interes general privind integritatea aleșilor.
Rămâne de văzut dacă Parlamentul va modifica legea pentru a introduce noi mecanisme de control sau dacă va accepta reducerea standardelor de transparență impusă de decizia CCR.