Un presupus mecanism de evaziune fiscală de amploare, care ar fi produs un prejudiciu estimat la aproximativ 4,6 milioane de lei bugetului de stat, a fost descoperit de inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF). În timp ce firmele implicate ar fi folosit facturi fictive pentru a reduce taxele datorate statului, persoana considerată de anchetatori drept coordonatorul întregii scheme își afișa pe rețelele sociale un stil de viață extravagant, cu proprietăți exclusiviste, accesorii de lux, vacanțe exotice și teancuri de bani.
În urma investigațiilor, ANAF a sesizat autoritățile de urmărire penală specializate, cazul urmând să fie analizat din punct de vedere penal.
Potrivit inspectorilor antifraudă, schema funcționa prin intermediul mai multor societăți comerciale interpuse, fără activitate economică reală sau cu un comportament fiscal suspect. Aceste firme ar fi emis facturi pentru servicii care, în realitate, nu au fost prestate, documentele fiind ulterior folosite pentru înregistrarea unor cheltuieli fictive și pentru deducerea ilegală a TVA.
Prin acest mecanism, companiile implicate și-ar fi diminuat artificial obligațiile fiscale, provocând un prejudiciu de milioane de lei bugetului de stat.
Ancheta a întâmpinat și obstacole. O parte dintre reprezentanții firmelor vizate s-au sustras controalelor și nu au pus la dispoziția inspectorilor documentele și informațiile solicitate pentru clarificarea situației fiscale.
Inspectorii ANAF atrag atenția că efectele fraudei nu s-au limitat doar la pierderile financiare suportate de stat. Persoanele care ar fi trebuit să fie încadrate legal ca salariați au fost private de drepturile oferite de sistemul public de asigurări sociale, inclusiv de contribuțiile pentru sănătate și pensie, ceea ce le poate afecta pe termen lung accesul la servicii medicale și viitoarele drepturi de pensionare.
Reprezentanții ANAF susțin că intensifică acțiunile împotriva fraudelor fiscale complexe și folosesc inclusiv informații din mediul online pentru identificarea persoanelor implicate în astfel de rețele. Potrivit instituției, afișarea unui stil de viață opulent pe rețelele sociale poate deveni un element suplimentar analizat în cadrul investigațiilor, atunci când există suspiciuni privind proveniența veniturilor.
