Săptămâna viitoare, Cabinetul condus de Ilie Bolojan intenționează să-și asume răspunderea în Parlament pe controversatul Pachet doi de măsuri fiscale, au declarat surse guvernamentale. În pachet intră trei teme fierbinți: pensiile magistraților, reforma administrației locale și Legea insolvenței.
Până la finalul acestei săptămâni se lucrează la definitivarea proiectelor, pentru ca Guvernul să poată trece la procedura de asumare a răspunderii. Metoda, una extrem de riscantă politic, ocolește dezbaterile parlamentare, dar expune Executivul unei moțiuni de cenzură.
Decizia nu e întâmplătoare: subiectele vizate au aprins spiritele în ultimele luni, atât în sistemul de justiție, cât și în administrația locală. Conducerea PNL a votat deja în unanimitate, marți, pentru susținerea asumării. Premierul Bolojan a spus clar: „Pachetul doi nu poate fi adoptat decât prin asumarea răspunderii și sper să fie adoptat până la finalul lunii august. Dacă nu facem asta, riscăm incapacitatea de plată.”
Pensiile magistraților
Senatul a respins miercuri vechiul proiect privind pensiile speciale, pentru ca Guvernul să poată veni cu noua variantă. Proiectul prevede pensionarea la 65 de ani, cu 35 de ani vechime, dintre care 25 exclusiv în magistratură. Pensia ar urma să fie de 55% din baza de calcul, dar nu mai mult de 70% din venitul net din ultima lună de activitate. Consiliul Superior al Magistraturii și asociațiile de magistrați au respins vehement propunerea.
Cumul pensie-salariu
Guvernul vrea să interzică cumulul pensiei cu salariul la stat. Măsura lovește direct în funcționarii reangajați după pensionare, care vor trebui să aleagă între pensie și salariu. Profesorii și medicii ar putea fi exceptați. „Dacă ai ieșit la pensie la 50 de ani și te-ai reangajat la stat, nu e normal să încasezi și salariu, și pensie”, a spus vicepremierul Tanczos Barna. În schimb, ministrul Educației, Daniel David, cere o derogare pentru profesori, argumentând că dascălii pensionari sunt indispensabili sistemului.
Reforma administrației locale
Ministerul Dezvoltării a propus tăierea a peste 40.000 de posturi, impactul financiar anual fiind de 2,2 miliarde de lei. Se reduc cabinetele demnitarilor, structurile prefecturilor și poliția locală, iar funcționarii vor fi evaluați pe criterii de performanță. Discuțiile cu Asociația Municipiilor din România au adus deja unele modificări.
Legea insolvenței
Executivul pregătește reguli mai dure: interdicția de a fonda firme timp de 5 ani pentru cei intrați în insolvență, reducerea duratei procedurilor și creșterea gradului de recuperare a taxelor și impozitelor.
Alte măsuri pe listă
Printre proiectele aflate în transparență decizională și care ar putea fi incluse în Pachetul doi se numără taxe noi pentru multinaționale, majorarea capitalului minim la SRL-uri, o taxă pe colete, creșterea CASS și impozite mai mari pentru tranzacțiile bursiere.
Ce urmează
După adoptarea pachetului de către Guvern, acesta merge în Parlament. Opoziția are la dispoziție trei zile pentru o eventuală moțiune de cenzură. Dacă moțiunea pică sau nu este depusă, proiectele intră direct în vigoare, putând fi contestate doar la Curtea Constituțională. În final, dacă trec și acest filtru, ajung la promulgarea președintelui.
