Educația din România intră într-o nouă etapă – cu mai multă muncă pentru profesori, dar aceleași resurse. Legea nr. 141/2025, cunoscută deja în spațiul public drept „Legea Bolojan”, a fost publicată vineri seara în Monitorul Oficial și vine cu cea mai mare schimbare în normarea cadrelor didactice din ultimele trei decenii.
Este prima majorare a normei didactice din 1995 încoace, iar reacțiile nu au întârziat să apară. Profesorii se plâng de oboseală, incertitudine și lipsa unei consultări reale. Între timp, Ministerul Educației tace în fața întrebărilor fundamentale, iar o analiză critică a Institutului de Științe ale Educației a fost cenzurată de ministrul Daniel David „pentru peer review”, fiindcă, spun surse, demonta argumentele oficiale cu date concrete.
Ce aduce nou Legea Bolojan? Pe scurt: mai multe ore de muncă pentru profesori, fără consultare reală și cu o punere în aplicare în regim de urgență. Astfel:
-
În învățământul primar, rămâne regula „un post – o clasă”, dar se introduc 2 ore obligatorii de pregătire remedială.
-
Pentru gimnaziu, liceu, postliceal și unități cu profil artistic sau sportiv, norma crește la 20 de ore pe săptămână.
-
Excepție fac profesorii cu gradul I sau titlul de „emerit”, implicați în mentorat – aceștia rămân la 18 ore.
-
Profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori ajung la 26 de ore (cu licență) și 22 de ore (cu grad I și mentorat).
-
În învățământul special, normele sunt de 18 ore pentru predare/terapii și 22 pentru educatori/maeștri.
O veste aparent bună vine pentru veteranii sistemului: cei cu peste 25 de ani vechime și gradul I sau performanțe dovedite, pot beneficia de o reducere cu 2 ore săptămânal, fără afectarea salariului.
Dar haosul este iminent. Distribuirea noilor norme se va face între 8 și 22 august, adică tot ce în trecut dura 5-6 luni va trebui să fie gata în doar două săptămâni. Directoarea Violeta Estrella Bontilă trage un semnal de alarmă: „Regulile s-au schimbat nu în timpul jocului, ci la finalul lui”.
Pe fundalul acestor modificări, se desfășoară și concursul de Titularizare 2025, unde incertitudinea plutește. Ministrul Educației, Daniel David, a declarat ambiguu: „S-ar putea să nu încheiem contracte noi de muncă. Nu știu”, deși anterior le spunea dascălilor să „nu se teamă”.
Totul se întâmplă într-un context în care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pe această lege, fără dezbateri reale, fără studii publice și fără transparență.
Toamna 2025 aduce, așadar, mai multă muncă pentru profesori, în plină criză de resurse și personal. Dar și o întrebare dureroasă: cât mai poate rezista sistemul de educație din România sub presiunea reformelor fără sprijin?
