Valul interdicțiilor lovește în plin rețelele sociale, iar copiii sunt primii scoși din joc. După ce Australia a dat tonul în decembrie 2025, Franța, Olanda și Spania au intrat rapid în ofensivă și au anunțat măsuri dure: fără conturi pe TikTok, Instagram sau Facebook pentru cei sub 15–16 ani. Deciziile au aprins o dezbatere explozivă în toată Europa.
În Franța, autoritățile au mers chiar mai departe. După ce, încă din 2018, telefoanele mobile au fost interzise în gimnaziu, acum legea obligă rețelele sociale să șteargă conturile copiilor sub 15 ani și extinde restricțiile privind utilizarea telefoanelor chiar și în facultăți. Limita a fost coborâtă de la 16 la 15 ani, considerată o vârstă-cheie din punct de vedere cultural și educațional.
Profesorul și psihologul american Jonathan Haidt, unul dintre cei mai vocali susținători ai măsurii, avertizează că orice „portiță” poate distruge legea. Dacă s-ar permite accesul cu acordul părinților, presiunea socială ar face regula inutilă. „Te rog, mamă! Toți părinții au fost de acord!” – exact această replică, spune el, ar anula protecția copiilor.
După Franța au urmat Spania, Indonezia și Olanda. Madridul a anunțat restricții clare, Jakarta a fixat reguli din martie 2026, iar Olanda cere o interdicție unitară la nivelul Uniunii Europene. Bruxelles-ul pare să susțină ideea. Comisara europeană Roxana Mânzatu a transmis că nu se dorește un haos legislativ, cu reguli diferite de la țară la țară, ci o decizie comună pentru toți minorii din UE.
Susținătorii spun că nu mai e vorba de morală, ci de sănătate publică. Studiile invocate de guverne arată legături tot mai clare între utilizarea intensă a rețelelor sociale și depresie, anxietate, stres sau probleme de concentrare la copii. Specialiștii explică mecanismul: fiecare like sau comentariu declanșează descărcări de dopamină și oxitocină, aceleași substanțe implicate în adicții.
Paradoxal, chiar și adolescenții încep să recunoască problema. Cercetările arată că aproape jumătate dintre ei spun că și-ar fi dorit ca rețelele sociale să nu fi existat niciodată, dar nu pot renunța. Exact definiția unei dependențe.
În tot acest context, cifrele sunt uriașe. TikTok declară 200 de milioane de utilizatori în Europa, iar în România sunt 9,1 milioane activi lunar. Cu o medie de aproximativ șase ore pe zi petrecute pe telefon, tinerii români se numără printre cei mai conectați – și, spun experții, printre cei mai vulnerabili.
Mișcarea este însă departe de a fi unanim acceptată. Adversarii acuză „cenzură” și limitarea libertății digitale, susținând că soluția ar trebui să fie educația, nu interdicția totală. Taberele sunt clar împărțite: protecție sau control excesiv?
