La patru ani de la izbucnirea războiului din Ucraina, realitatea sistemului de protecție civilă din România ridică semne serioase de întrebare. Date oficiale furnizate de Ministerul Afacerilor Interne, la solicitarea G4Media, arată că majoritatea adăposturilor destinate populației sunt fie nefuncționale, fie doar parțial utilizabile, în ciuda faptului că pe hârtie situația pare mult mai optimistă.
Potrivit evidențelor statului, România dispune de 5.770 de adăposturi de protecție civilă, publice și private. În practică însă, doar 1.191 dintre acestea sunt complet funcționale. Alte 3.345 sunt considerate parțial funcționale, iar 1.234 sunt complet neutilizabile. Surse citate de G4Media susțin că multe dintre spațiile trecute oficial drept adăposturi sunt, în realitate, simple subsoluri neamenajate, fără dotările minime necesare pentru protejarea populației în caz de atac aerian.
Situația este confirmată și de raportul Curții de Conturi din 2025, care oferă o concluzie dură: sistemul național de adăpostire nu poate asigura protecția populației în cazul unui conflict armat. Concret, capacitatea reală de adăpostire este de doar 3,21% din populația României — aproximativ 611.922 persoane — în adăposturi special construite. Dacă sunt incluse și spații improvizate precum stații de metrou, parcări subterane, pasaje sau galerii, procentul urcă la doar 5,19%, adică sub un milion de oameni din peste 19 milioane de locuitori.
Problema este agravată și de vechimea infrastructurii. Aproximativ 73% dintre adăposturile existente au fost construite înainte de 1990, multe fără modernizări majore după căderea regimului comunist. Mai mult, peste jumătate dintre adăposturile analizate de Curtea de Conturi sunt considerate neoperaționale.
Distribuția adăposturilor funcționale este, de asemenea, inegală. Cele mai multe se regăsesc în Cluj-Napoca și în județe precum Argeș, Brașov, Constanța și București. La polul opus se află județe precum Tulcea, Mehedinți, Vaslui, Ialomița și Călărași, unde infrastructura de protecție civilă este aproape inexistentă, iar adăposturile funcționale sunt, în mare parte, doar cele publice.
Anexa-nr-1-raspuns-solicitare-G4Media
Datele MAI arată și o lipsă majoră de investiții recente. În ultimii patru ani, cele mai multe autorizații pentru adăposturi noi au fost emise în zona București–Ilfov și în județul Timiș, în timp ce mai multe județe nu au primit nicio autorizație pentru astfel de construcții.
Autoritățile susțin că, în caz de conflict, sistemul ar urma să funcționeze în trei etape: utilizarea adăposturilor existente, amenajarea rapidă a unor subsoluri și spații alternative, iar ulterior extinderea fondului de adăpostire în funcție de necesități. Totuși, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență admite că nu deține date privind eventuale programe naționale de reabilitare sau modernizare a adăposturilor.
Contrastul cu alte state europene este major. Țări precum Elveția, Suedia sau Finlanda tratează protecția civilă ca pe o componentă strategică de securitate națională. Elveția poate adăposti întreaga populație, iar Finlanda dispune de mii de buncăre moderne, capabile să fie transformate în adăposturi operaționale în mai puțin de 72 de ore.
În România, însă, la patru ani de la declanșarea războiului de la graniță, concluzia oficială rămâne una îngrijorătoare: în cazul unui atac aerian major, milioane de români nu ar avea unde să se adăpostească.
