România intră într-o nouă zonă de risc fiscal, după ce datoria guvernamentală a urcat în noiembrie 2025 la 1.121 miliarde lei, față de 1.116 miliarde lei în luna precedentă, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
Raportată la Produsul Intern Brut comunicat la 6 ianuarie 2026 de Institutul Național de Statistică, datoria publică a ajuns la 60,2% din PIB, depășind pragul psihologic și legal de 60%, față de 60% în luna anterioară.
Pragul de 60% – mai mult decât o cifră
Depășirea acestui nivel nu este doar un semnal de alarmă economic, ci declanșează automat mecanisme legale stricte. Conform metodologiei Uniunii Europene și prevederilor din Legea nr. 69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară, Guvernul este obligat să adopte măsuri pentru reducerea datoriei sub pragul de 60% din PIB.
Concret, legea interzice majorarea cheltuielilor permanente, inclusiv creșteri de pensii și salarii în sectorul bugetar. Mai mult, Executivul trebuie să inițieze măsuri de înghețare a cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public.
Aceste măsuri trebuie incluse într-un proiect legislativ ce trebuie prezentat cel târziu în semestrul următor.
Plan pe termen lung: scădere abia din 2031
Potrivit regulamentelor europene, statele care depășesc pragul de 60% din PIB trebuie să prezinte un plan fiscal multianual, care să detalieze reducerea graduală a datoriei, controlul strict al cheltuielilor și asigurarea sustenabilității finanțelor publice.
Ministerul Finanțelor amintește că în septembrie 2025 Guvernul a asumat un pachet de măsuri pentru reducerea cheltuielilor. Oficialii susțin că acestea vor fi completate de „inițiative suplimentare” menite să întărească disciplina fiscală.
Ținta anunțată: coborârea datoriei sub 60% din PIB începând cu anul 2031, cu menținerea acestei traiectorii până în 2041. Practic, România ar putea rămâne ani buni în zona de austeritate controlată.
Structura datoriei: scade pe termen lung, explodează pe termen scurt
Datele oficiale arată o mișcare interesantă în structura datoriei:
-
Datoria pe termen mediu și lung a scăzut la 1.043 miliarde lei, de la 1.053 miliarde lei în octombrie 2025.
-
În schimb, datoria pe termen scurt a crescut puternic, ajungând la 77,8 miliarde lei, față de 62,8 miliarde lei în luna precedentă.
Cea mai mare parte a datoriei este reprezentată de titluri de stat – 905,1 miliarde lei, în timp ce împrumuturile directe însumează 192,6 miliarde lei.
În funcție de valută, situația este echilibrată, dar vulnerabilă la fluctuații valutare:
-
516,36 miliarde lei – datorie în moneda națională
-
490,4 miliarde lei (echivalent) – datorie în euro
-
112,77 miliarde lei (echivalent) – datorie în dolari americani
Administrația centrală duce greul
Aproape întreaga povară este concentrată la nivel central. Datoria administrației publice centrale a crescut la 1.097 miliarde lei, față de 1.091 miliarde lei în luna precedentă, dintre care 1.019 miliarde lei reprezintă datorii pe termen mediu și lung.
Și aici, grosul este în lei (497,25 miliarde lei) și euro (485,2 miliarde lei, echivalent).
În schimb, administrația publică locală a reușit o ușoară reducere a datoriei, până la 24,29 miliarde lei, față de 24,66 miliarde lei anterior, aproape integral pe termen mediu și lung.
Intern vs. extern: România împrumutată pe două fronturi
În noiembrie 2025:
-
Datoria internă a ajuns la 551,6 miliarde lei, reprezentând 29,6% din PIB.
-
Datoria externă s-a situat la 569,84 miliarde lei, adică 30,6% din PIB.
Aproape întreaga datorie externă este concentrată la nivelul administrației centrale (564,91 miliarde lei), în timp ce administrația locală are doar 4,92 miliarde lei datorie externă.
