România se află pe marginea prăpastiei financiare, iar o singură decizie a Curții Constituționale ar putea face diferența dintre salvarea sau pierderea definitivă a 231 de milioane de euro din PNRR. Premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintei Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, o scrisoare cu un mesaj fără echivoc: verdictul CCR din 11 februarie este crucial pentru ca statul român să mai aibă șanse reale de a încasa banii europeni aferenți reformei pensiilor magistraților.
În documentul oficial, premierul avertizează că, potrivit informațiilor primite de la Comisia Europeană, jalonul 215 din PNRR – cel care vizează reforma pensiilor magistraților – este considerat, la acest moment, neîndeplinit. Consecința directă: pierderea sumei de 231 de milioane de euro. Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene a fost informat încă din 30 ianuarie că evaluarea preliminară a Comisiei este negativă, însă Bruxelles-ul a decis să mai aștepte verdictul Curții Constituționale înainte de a face publică poziția finală.
Potrivit scrisorii semnate de Ilie Bolojan, Comisia Europeană nu va trimite o notificare oficială înainte de data de 11 februarie 2026 și nici nu va face publice concluziile evaluării până atunci, urmând să ia o decizie definitivă doar după ce va analiza informațiile furnizate de autoritățile române. Cu alte cuvinte, soarta banilor depinde de hotărârea CCR asupra proiectului de lege care reduce pensiile magistraților și crește vârsta de pensionare.
Premierul subliniază că demersul său către Curtea Constituțională are legătură directă cu obligațiile asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene, invocând articolul 148 din Constituție. Acesta stabilește clar prioritatea reglementărilor europene față de legislația internă și responsabilitatea tuturor autorităților statului – Parlament, Guvern, Președinte și justiție – de a garanta îndeplinirea obligațiilor rezultate din actul aderării.
Tensiunea a fost amplificată cu o zi înainte de trimiterea scrisorii, când ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat public că România „poate considera pierdute” cele 231 de milioane de euro, din cauza nerespectării termenului-limită de 28 noiembrie 2025 pentru adoptarea și promulgarea noii legi a pensiilor magistraților. Ministrul a confirmat că, în discuțiile de la Bruxelles privind cererile de plată trei și patru din PNRR, Comisia Europeană a transmis fără echivoc că jalonul nu este îndeplinit.
Pîslaru a acuzat direct amânările repetate ale Curții Constituționale și pozițiile exprimate de conducerea CSM și de o parte a magistraților, despre care a spus că au susținut, în mod fals, că reforma nu era necesară. În opinia sa, România plătește acum nota de plată pentru aceste blocaje instituționale, iar consecințele sunt concrete și costisitoare.
Între timp, Curtea Constituțională a amânat de patru ori pronunțarea unei decizii privind legea pensiilor magistraților. Ultimul termen a fost stabilit pentru 11 februarie 2026, după amânări succesive în decembrie 2025 și ianuarie 2026. Situația a fost complicată și mai mult de boicotul a patru judecători CCR propuși de PSD, care au părăsit sau au lipsit de la ședințe decisive, invocând nereguli de procedură.
În acest context exploziv, România a ajuns într-un punct critic: fie CCR dă undă verde reformei și statul mai poate spera la banii europeni, fie decizia întârzie sau este negativă, iar cele 231 de milioane de euro din PNRR se transformă definitiv într-o pierdere istorică.
