Guvernul a mai scos din buzunar un gest de „mare generozitate”: încă 1,5 lei pentru masa fiecărui elev. După calcule serioase și promisiuni cu șorțul pus, prânzul copiilor ajunge la fabuloasa sumă de 15 lei pe zi. Un buget care, pe hârtie, hrănește viitorul. În farfurie, însă, îl cam flămânzește.
Programul național „Masă sănătoasă” crește frumos în statistici. Tot mai mulți elevi sunt prinși în program, rapoartele arată bine, graficele urcă. Doar banii rămân pe loc, în timp ce prețurile fug înainte. Într-o economie în care totul se scumpește, masa copiilor merge pe jos.
Oficial, elevii au beneficiat până acum de 15 lei pe zi, iar de anul viitor suma va fi „majorată” cu un leu și jumătate. Neoficial, profesorii și părinții spun ce se vede clar: nu ajunge. Gramajele se micșorează, meniurile se subțiază, iar „masa sănătoasă” devine un exercițiu de supraviețuire.
Sunt și școli care se descurcă, mai ales acolo unde primăriile mai completează din bugetul local. Dar nu toate comunitățile au acest noroc. În județe precum Gorj, unde 24 de școli sunt incluse în program, optimismul autorităților se lovește frontal de costurile reale și de furnizori tot mai reticenți.
Iar problema cea mare abia vine: riscul să nu mai existe ofertanți. Nu pentru că nu ar fi nevoie de mâncare, ci pentru că matematica nu mai iese. Transport, produse conforme, prețuri crescute – toate trebuie acoperite dintr-un buget care abia ajunge pentru o porție decentă.
„Niciun operator economic nu știe cum să se încadreze”, avertizează autoritățile locale. Traducerea e simplă: masa e caldă doar cât timp cineva acceptă să gătească pe pierdere.
Pentru anul viitor, statul promite aproape 1,5 miliarde de lei pentru program. O sumă uriașă la total, modestă la porție. Între discursurile despre „viitorul copiilor” și realitatea din farfurie stă, în continuare, un leu și jumătate… și multă poftă de răbdare.
