Cei doi primari aflați în arest preventiv, Verginel Gireadă, edilul comunei Mihai Eminescu, și Dan Oloeriu, primarul orașului Flămânzi, vor fi suspendați din funcție pe perioada arestului, potrivit unui anunț făcut miercuri de Dan Nechifor, prefectul județului.
Măsura suspendării nu poate fi aplicată imediat, fiind necesară primirea oficială a sentinței Curții de Apel. Între timp, administrațiile locale din cele două unități riscă un blocaj administrativ, în lipsa unei delegări clare a atribuțiilor de ordonator de credite. Acest aspect devine critic mai ales în comuna Mihai Eminescu, unde nu există nicio persoană desemnată să semneze documente pentru proiecte finanțate din fonduri europene.
Situația nu este singulară. Județul Botoșani se confruntă cu o listă tot mai lungă de edili implicați în fapte de corupție sau alte infracțiuni grave:
Cosmin Andrei, primarul municipiului Botoșani, a fost condamnat la un an de închisoare cu amânarea aplicării pedepsei, după ce ar fi intervenit pentru a divulga subiectele unui concurs public către o candidată favorizată.
Costel Romanescu, primarul comunei Păltiniș, reales în funcție, este judecat pentru aderarea la un grup infracțional organizat și complicitate la contrabandă cu țigări, dosar instrumentat de DIICOT.
Eugen Nechita, edilul comunei Drăgușeni, a fost reținut de DNA pentru trafic de influență, fiind acuzat că a cerut bani pentru a facilita angajarea unei rude a unui cunoscut într-o instituție sanitară.
La Bălușeni, atât primarul Claudiu Gheorghe Doroftei, cât și administratorul public Cătălin-Ovidiu Buhăianu-Obuf au fost trimiși în judecată pentru abuz în serviciu, fals intelectual și complicitate. Obuf este acuzat că nu și-a exercitat atribuțiile de serviciu, ocupând simultan o funcție în București.
Fostul primar al comunei Ungureni este și el în vizorul DNA pentru luare de mită și divulgare de informații nepublice în scopul favorizării unui agent economic la o licitație publică.
Cazurile succesive de corupție și abuzuri din administrația locală afectează grav încrederea cetățenilor în autoritățile publice. În plus, riscurile de blocaje administrative, întârzierea proiectelor de dezvoltare și pierderea fondurilor europene pun în pericol funcționarea normală a comunităților afectate.
